luni, 7 noiembrie 2011

Rezistenta in handbal Metoda antrenamentului in circuit:cresterea intensitatii se face prin cresterea incarcaturii sau scurtarea pauzelor;in perioadele pregatitoare se recomanda circuite lungi, cu incarcatura redusa. Mijloace pentru dezvoltarea rezistentei:Dezvoltarea rezistentei generale: alergari in tempo uniform pe teren plat sau variat (3-6 km.);alergarea in ritm variat (3-6 km).Dezvoltarea re[...]

  1. Rezistenta in handbal
Metoda antrenamentului in circuit:cresterea intensitatii se face prin cresterea incarcaturii sau scurtarea pauzelor;in perioadele pregatitoare se recomanda circuite lungi, cu incarcatura redusa.

Mijloace pentru dezvoltarea rezistentei:Dezvoltarea rezistentei generale:
alergari in tempo uniform pe teren plat sau variat (3-6 km.);alergarea in ritm variat (3-6 km).Dezvoltarea rezistentei specifice: serii de sprinturii scurte pe 10-20m. (20-60 repetari cu pauze scurte);

Cine tine mingea mai mult" (5-7 reprize a 1-2 min); deplasarea in popzitie fundamentala (7-8 reprize a 30");suveica dubla cu aparatori (5-7 reprize a 1 min);contraatac in circuit cu aparatori ( 5-7 reprize a 1 min).Mijloace pentru antrenamentul cu intensitate variabila:600 m. alergare usoara; 300 m. alergare rapida;alergare pe teren variat; 400 m. alergare;100 m. alergare usoara, 100m. sprint.

La famille francaise Referat despre La famille francaise Plutôt seul(e) que mal accompagné(e) Il y a aujourd'hui 18 millions de Français qui vivent seuls, soit 35% de la population. Le phénomčne est particuličrement important dans les grandes villes. A Paris, 1 ménage sur 2 est une personne seule. Parmi ces personnes seules, il y a bien sűr les personnes âgées, souvent des veuves. Mais, il y a aussi beau[...]

La famille francaise

Referat despre La famille francaise
Plutôt seul(e) que mal accompagné(e)
Il y a aujourd'hui 18 millions de Français qui vivent seuls, soit 35% de la population. Le phénomčne est particuličrement important dans les grandes villes. A Paris, 1 ménage sur 2 est une personne seule. Parmi ces personnes seules, il y a bien sűr les personnes âgées, souvent des veuves. Mais, il y a aussi beaucoup de célibataires et de divorcés, pour lesquels la vie solitaire est plus ou moins choisie ou subie.
Les hommes et les femmes célibataires sont ŕ peu prčs en nombre équivalent, mais ils n'appartiennent pas aux męmes catégories sociales. Les hommes sont souvent d'un milieu modeste, avec un faible niveau d'instruction. Les petits paysans ont du mal ŕ trouver une épouse. Pour les femmes, elles sont souvent diplômées.

LORSQUE L'ENFANT PARAIT
La France pratique le contrôle des naissances depuis longtemps. Aprčs une baisse de la natalité, il y a eu ce qu'on a appelé le baby-boom des années 1945-50. Mais depuis 1950, le taux de natalité n'a quasiment pas cessé de chuter.

L'indice de fécondité des femmes en âge d'avoir des enfants (de 15 ŕ 49 ans) est de 1.4 enfant par femme. Grâce aux progrčs et ŕ la généralisation de la contraception, les naissances d'enfants non désirés sont devenues rares. Il y a en fait assez peu de familles sans enfant. Le schéma le plus courant est la famille comprenant un ou deux enfants. Pour des raisons financičres et matérielles, rares sont les familles de trois enfants : un troisičme enfant suppose un appartement plus grand et pose des problčmes aux femmes qui veulent continuer leur activité professionnelle.

Les familles nombreuses ont quasiment disparu. Ce sont surtout des familles d'origine étrangčre ou des familles qui sont dans des situations matérielles et sociales difficiles. Actuellement, les enfants nés hors mariage ont les męmes droits que les enfants légitimes. L'enfant peut ętre reconnu ŕ la fois par le pčre et sa mčre. L'enfant porte le nom du pčre le plus souvent.

Qui va garder le bébé?
Les femmes qui travaillent doivent résoudre le problčme de la garde des jeunes enfants ce qui est parfois difficile. Les crčches sont généralement la solution préférée des parents, mais le nombre de places est nettement insuffisant, les listes d'attente sont longues, męme lorsqu'on inscrit l'enfant bien avant sa naissance. Ce sont pour la plupart des crčches publiques de quartier. Elles offrent comme avantages majeurs des locaux spécialement adaptés aux enfants, une surveillance médicale, un personnel qualifié et des tarifs qui sont proportionnels aux revenus des parents. Mais elles présentent des contraintes horaires. (7h - 19h en général)

Les nourrices gardent un ou plusieurs enfants chez elles et fixent elles-męmes leurs tarifs. Elles travaillent au noir ou sont déclarées et agrées par les services médico-sociaux. C'est un mode de garde plus facile ŕ trouver que la crčche, souvent plus pratique aussi pour les parents parce que proche du domicile, avec des horaires flexibles. Mais les conditions d'accueil ne sont pas toujours trčs bonnes.

CONCLUSION
Selon un sondage SOFRES publié dans Ť Madame Figaro ť, sept Français sur dix (69%) estiment qu’il est préférable que le couple divorce, Ť pour le bien des enfants ť, lorsque les conjoints ne s’entendent plus. Pour 61% des personnes interrogées, cela ne constitue Ť ni un handicap ni un avantage ť pour les enfants. L’union libre a d’ailleurs la cote, 73% considérant qu’Ť il n’y a pas de limite d’âge ť pour vivre ensemble sans se marier. L’image de la famille idéale est aux antipodes du retour de la femme au foyer. Prčs de 54% des Français ręvent d’une famille Ť oů les deux conjoints ont un métier qui les occupe autant l’un que l’autre et oů les tâches ménagčres et les soins donnés aux enfants sont partagés ť. La famille française a changé !

ANNEXE
Le couple moderne
- Le nombre de mariages est en baisse de 25% entre 1972 et 1982
- On se marie plus tard
Les hommes ŕ 27 ans
Les femmes ŕ 25 ans

L'union libre
- L'union libre ou la cohabitation (autrefois, le concubinage-terme péjoratif) 
- En 1968: 2,8% de couples non mariés 
- En 1987, 10% de couple non-mariés pour l'ensemble de la population; 20% pour les moins de 35 ans; 50 % pour les moins de 25 ans dans la région parisienne 
- Les unions libres durent souvent longtemps, męme la naissance d'un enfant n'entraîne pas forcément le mariage 
- La loi donne aujourd'hui aux concubins les męmes droits qu';aux couples mariés. Parfois elle est avantageuse sur le plan fiscal pour ceux qui on trop des enfants

Le divorce
- Instauré sous la Révolution en 1792, le divorce est aboli par la restauration en 1816, rétabli par la 3e République en 1884 
- Jusque dans les années 60, la morale prédominante désapprouvait le divorce
- En 1975, la loi libéralise la procédure du divorce ; on peut divorcer par consentement mutuel ; 1 mariage sur 3 se termine par un divorce

Les enfants
- Depuis 1950 le taux de natalité est en baisse (un léger redressement depuis 1984) 
- Un ou deux enfants par famille ; les familles nombreuses ont presque disparu
- Un enfant sur quatre naît hors mariage . Les enfants nés hors mariage ont les męmes droits que les enfants légitimes

La maternité et la loi
- Les femmes ont droit ŕ un congé maternité payé: 
- 6 semaines avant l'accouchement, 10 semaines aprčs pour le 1er et 2e enfant ; 8 semaines avant l'accouchement, 18 semaines aprčs pour le 3e enfant
- Il est interdit de licencier une femme pendant sa grossesse, durant son congé de maternité et ou durant le mois qui suit son retour au travail 

La natalité et la loi
- Des allocations familiales sont versées ŕ partir du 2e enfant et augmentent considérablement avec le nombre d'enfants 
- Un complément familial est versé ŕ partir du 3e enfant. 
- Une carte de famille nombreuse est accordée aux familles de 3 enfants et plus: elle permet d'obtenir des réductions dans les transports, certains cinémas etc.

Recuperarea - cardio Definitia 1: un domeniu de activitate complex, medical, educational, social si profesional prin care se urmareste restabilirea cat mai deplina a capacitatii functiei pierdute de un individ in urma unei boli, precum si dezvoltarea unor mecanisme compensatorii care sa-i asigure pacientului posibilitatea de munca sau autoservire, respectiv o viata independenta din punct de vedere economic si social.<[...]

Recuperarea - cardio


Definitia 1: un domeniu de activitate complex, medical, educational, social si profesional prin care se urmareste restabilirea cat mai deplina a capacitatii functiei pierdute de un individ in urma unei boli, precum si dezvoltarea unor mecanisme compensatorii care sa-i asigure pacientului posibilitatea de munca sau autoservire, respectiv o viata independenta din punct de vedere economic si social.

Definitia 2: proces unitar care necesita unitati de asistenta diferite in functie de afectiune sau de stadiul ei; recuperarea se realizeaza in clinici specializate, in spitale de recuperare, in ambulator, sali de kinetoterapie.Recuperarea are 2 parti la fel de importante: una medicala si una socio-profesionala. In bolile acute apar tulburari ale functiilor normale ale organismului si sistemelor care se amelioreaza (trec) dupa tratament, odata cu vindecarea. Recuperarea se adreseaza unor disfunctii permanente (bolnavi cronici).

Infirmitate: orice pierdere sau anormalitate a unei structuri sau functii psihologice, fiziologice sau anatomice: pierderea unui membru, redoare articulara, hemiplegii, dispnee grava. Infirmitatea poate fi temporara sau definitiva.Dizabilitate (incapacitate): pierderea sau restrictia aptitudinii de a executa o activitate considerata normala si obisnuita. Este consecinta unei infirmitati (ex.: locomotie defectoasa; prehensiune sau dexteritate reduse). Exista infirmitati care nu dau incapacitati: pierderea unui segment de membru de importanta mica (deget mic de la mana). Incapacitatea poate fi: reversibila sau ireversibila, progresiva sau regresiva.

Handicapul: dificultatea unui individ de a stabili relatii normale cu mediul de viata in concordanta cu varsta, sexul, conditiile de viata sociala si culturala. Un infirm cu incapaciate nu poate face fata normelor generale ale mediului in care traieste; nu se poate manifesta ca individ cu identitate normala.

Handicapul poate fi: de orientare in mediu (senzoriale); de mobilitate; de educatie; de integrare sociala (handicape psihice generate de boli psihice grave-paranoia, schizofrenia).  
http://www.e-referate.ro

Elementele chimice Cele 7 elemente cunoscute sub denumirea de metale (sau mai exact, alte metale) sunt localizate in grupele 13, 14 si 15. Cu toate ca aceste elemente sunt ductile si maleabile, nu sunt la fel ca si metalele de tranzitie. Aceste elemente, spre deosebire de metalele de tranzitie, nu se gasesc in stari de oxidare diferite si electronii de valenta se gasesc doar in stratul exterior. Toate aceste metale [...]

  • Elementele chimice
  • Cele 7 elemente cunoscute sub denumirea de metale (sau mai exact, alte metale) sunt localizate in grupele 13, 14 si 15. Cu toate ca aceste elemente sunt ductile si maleabile, nu sunt la fel ca si metalele de tranzitie. Aceste elemente, spre deosebire de metalele de tranzitie, nu se gasesc in stari de oxidare diferite si electronii de valenta se gasesc doar in stratul exterior. Toate aceste metale sunt solide, au o densitate relativ mare si sunt opace. Numerele lor de oxidare sunt +3, A?4 si-3.

    Nemetalele sunt elementele din grupele 14, 15 si 16 ale sistemului periodic. Nemetalele nu pot conduce curentul electric si caldura prea bine. Spre deosebire de metale, nemetalele nu pot fi trase in fire sau in foi, deci nu sunt nici ductile si nici maleabile. Nemetalele exista in 2 stari de agregare la temperatura normala(20şC): solide(ex: carbon), gaze(ex: oxigen). Nemetalele nu au luciu si nu reflecta lumina. Numerelor de oxidare ale nemetalelor sunt: A?4, -3 si -2.

    Cele 30 de metale rare sunt lantanidele siactinidele. Un element dintre lantanide si majoritatea actinidelor sunt numite trans-uraniu, adica uraniu sintetic (facut de om). Toate metalele rare se afla in grupa a3-a a sistemului periodic in perioada a6-a si a7-a. Metalele rare sunt compuse din seriile de lantanide si actinide.

    Cele sase gaze nobile sau gaze rare, se afla in grupa a18-a a sistemului periodic. Aceste elemente erau considerate ca fiind gaze inerte pana in anii '60. Toate cele sase gaze nobile au numarul maxim posibil de electroni pe ultimul strat (2 pentru heliu si 8 pentru toate celelalte), lucru ce le face stabile. 

    Semi-metalele sunt elementele aflate de-a lungul "liniei" care desparte metalele de nemetale. Aceasta "linie" incepe dintre bor si aluminiu si se termina la "granita" dintre poloniu si astatin. Singurul element care face exceptie de la aceasta regula este aluminiul, care face parte din categoria metalelor. Semi-

    metalele au atat proprietatile metalelor cat si proprietatile nemetalelor. Unele semi-metale, cum ar fi siliciul si germaniul, sunt semi-conductoare. Asta inseamna ca pot conduce curentul electric in anumite conditii. Aceasta proprietate face ca semi-metalele sa fie foarte folositoare in industria computerelor.

Transmiterea ereditara si maladii ereditare Talasemia este o boala hematologica (a sangelui) ereditara (cu transmitere genetica, adica de la o generatie la alta) in care organismul produce prea putina hemoglobina. Hemoglobina ajuta eritrocitele (celulele rosii) sa distribuie oxigenul in toate celulele organismului. Nivelul scazut al hemoglobinei duce la anemie care se manifesta prin slabiciune si oboseala. Cazurile severe de anemie duc la a[...]

  • Transmiterea ereditara si maladii ereditare 
Talasemia este o boala hematologica (a sangelui) ereditara (cu transmitere genetica, adica de la o generatie la alta) in care organismul produce prea putina hemoglobina. Hemoglobina ajuta eritrocitele (celulele rosii) sa distribuie oxigenul in toate celulele organismului. Nivelul scazut al hemoglobinei duce la anemie care se manifesta prin slabiciune si oboseala. Cazurile severe de anemie duc la afectarea organelor si in final chiar la deces.

Cauza talasemiei este un defect in una sau mai multe gene. Este o boala hematologica ereditara, transmisa de la parinte la copil. Ambii parinti trebuie sa fie purtatori de gena patologica pentru a o transmite copilului.In cazul in care un parinte are thalasemie majora si celalalt parinte e sanatos toti copii vor dobandi thalasemie minora fara sa aiba nici macar o sansa sa fie perfect sanatosi. 

Daca un parinte are t.majora si unul t. minora atunci exista 50% sanse ca cei care se nasc sa iasa cu talasemie majora si 50% cu talasemie minora. Imaginea de mai jos descrie modul de transmitere genetica:
Principalele tipuri de talasemie sunt alfa talasemia si beta talasemia. Beta talasemia este forma cea mai des intalnita. Un purtator are o gena normala si o gena patologica (cu talasemie) in toate celulele corpului. Majoritatea purtatorilor sunt sanatosi si au o viata normala.

Beta talasemia apare cand una sau ambele gene care produc beta globina nu functioneaza sau functioneaza doar partial. Omul are nevoie de ambele globine, alfa si beta, pentru a forma hemoglobina. Beta talasemia apare mai ales la populatiile din zona Marii Mediterana (precum grecii sau italienii) si mai rar la populatiile din Africa sau Asia. Exista cateva subtipuri de beta talasemie, in functie de afectarea genelor, doar una dintre ele sau ambele gene afectate si de nivelul de productie al genelor. 

Daca pacientul este purtator de tara genetica si are doar una dintre gene afectate, acesta prezinta o anemie usoara si cel mai frecvent nu are nevoie de tratament. In acest caz este vorba de talasemie minora sau beta talasemie tara. Pacientul cu tara genetica este pacientul care mosteneste gena normala de la un parinte si gena cu talasemie de la celalalt parinte 

Daca ambele gene ale globinei sunt afectate, pacientul prezinta anemie moderata sau severa. In acest caz pacientul a mostenit gene cu talasemie de la ambii parinti - in caz de anemie moderata (beta talasemie intermedia) poate fi necesara transfuzia de sange. Acesti pacienti, de obicei, traiesc pana la varsta de adult - in caz de anemie severa (beta talasemie majora sau anemia Cooley) pacientii nu ajung la varsta adulta. Simptomele anemiei apar in primele 6 luni de viata. 

Daca transfuziile de sange se incep de la varste mici si se continua pe tot parcursul vietii, se considera ca prelungesc durata de viata. Decesul survine in urma afectarii organelor precum inima sau ficatul. Lipsa incarcarii cu oxigen si supraincarcarea cu fier a sangelui transfuzionat duce la afectarea organelor.

Alfa talasemia apare cand una sau mai multe din cele 4 gene de importanta vitala in obtinerea hemoglobinei lipsesc sau sunt afectate. Alfa talasemia apare mai ales la populatiile din sudul Asiei, China si Filipine dar este intalnita si in orice alta parte a lumii, de exemplu si la populatiile din Africa. Exista 4 subtipuri de alfa talasemie, in functie de numarul de gene lipsa sau afectate: 

Daca o singura gena de alfa globina este lipsa sau afectata nu sunt prezente simptome si nu este necesar tratament. In acest caz pacientul este purtator silentios. Aceasta inseamna ca nu are boala dar o poate transmite descendentilor. Singurul semn al afectarii sunt eritrocitele mai mici decat normalul

Timpurile limbii engleze 2.Se foloseste pentru a exprima obiceiuri din trecut; ex: My grandmother drank five cups of coffee a day. In aceasta intrebuintare mai pot fi folosite inca 2 constructii: a) used to+infinitiv:actiuni sau stari trecute in special atunci cand vrem sa facem un contrast cu prezentul; Ex: I used to ride my bike to school but now I drive. He used to have a

Timpurile limbii engleze

2.Se foloseste pentru a exprima obiceiuri din trecut;
ex: My grandmother drank five cups of coffee a day.
In aceasta intrebuintare mai pot fi folosite inca 2 constructii:
a) used to+infinitiv:actiuni sau stari trecute in special atunci cand vrem sa facem un contrast cu prezentul;
Ex: I used to ride my bike to school but now I drive.

He used to have a heard.
b) would to+infinitive: se foloseste pentru a exprima actiuni repetate in trecut;
Ex: When I was at my grandparents' home I would wake up early and go for a walk.

3..Se foloseste pt. a exprima o succesiune de actiuni trecute, scurte,care au loc una dupa cealalta.
Ex: She woke up, got out of bed and made a cup of coffee.

Past Tense Continuous
Form:
Aff: S+WAS/WERE+VB+ING
Neg:S+WASN'T/WEREN'T+VB+ING
Inf:WAS/WERE+S+VB+ING

Aff:I/he/she/it/was playing.
You/we/they/were playing.
Neg:I/he/she/it was not playing.
I/he/she/it wasn't playing.
You/we/they were not playing.
You/we/they weren't playing.
Int: Was I/he/she/it playing?
Were you/we/they playing?
Intrebuintari:
1.Se foloseste pt. a exprima o actiune in progres la un anume moment din trecut;
Ex: At 8 o'clock my brother was watching TV.

2.Pt. a arata ca o actiune era in desfasurare intr-un anume moment din trecut cand o alta actiune mult mai importanta sau mai dramatica a avut loc;Ex: While Mary was crossing the street yesterday she was hit by a car.3.Pt. a arata ca doua sau mai multe actiuni erau in desfasurare simultan in trecut;
Ex: While mother was cooking father was reading a newspaper and the kids were playing on the carpet.
4.In vorbirea indirecta pt. a exprima un prezent continuu din vorbirea directa;Ex:'My doll is sleeping now," little Kate explained.

Little Kate explained that her doll was sleeping then.
5.Pt. a arata un aranjament viitor vazut din perspectiva trecuta;
Ex: Our neighbours did not come to our place that evening because they were taking the night train to London.
6.Cu *always* pt. a exprima o actiune repetata din trecut care il deranja pe vorbitor;

Ex:The two pupils were always laughing during my classes.
7.In propozitii conditionale pt a exprima un conditional prezent.
Ex: What would you say if the boys were sleeping now?

Regimul politic din Romania 6 septembrie 1940- 23 ianuarie S-a hotarat constituirea unui organism nou, politia legionara, care functiona paralel cu cea de stat;s-au instituit comisarii de romanizare, care exercitau "controlul si supravegherea tuturor actelor administratiune";noul stat putea fi edificat decat prin lichidarea vechilor structuri si a sustinatorilor lor; legionarii au trecut in zilele de 26-27 noiembrie 1940 la pedepsirea "vinovatilor";

S-a hotarat constituirea unui organism nou, politia legionara, care functiona paralel cu cea de stat;s-au instituit comisarii de romanizare, care exercitau "controlul si supravegherea tuturor actelor administratiune";noul stat putea fi edificat decat prin lichidarea vechilor structuri si a sustinatorilor lor; legionarii au trecut in zilele de 26-27 noiembrie 1940 la pedepsirea "vinovatilor";


Ziarele erau inundate de festivitatile consacrate exhumarilor, slujbelor religioase, inhumarii noilor eroi nationali, legionari lichidati in timpul regimului carlist; asasinatul politic devenise o practica;in lunile septembrie-octombrie 1940 s-a inregistrat un adevarat flux popular spre Garda de Fier;


Conceptia legionara nu era acceptata de marea masa a cetatenilor; nici chiar intelectualitatea nu s-a aratat receptiva la noul experiment politic;generalul Ion Antonescu considera ca in guvernare "partidul nu se amesteca";asasinatele din 26-27 noiembrie 1940 au amplificat divergentele dintre Antonescu si Miscare. A doua zi, Antonescu a dat publicitatii decretul prin care se preciza ca "Omorul cu premeditare se pedepseste cu moartea";


La 5 decembrie a fost desfiintata politia legionara, la 10 decembrie s-a publicat ordinul prin care se interziceau violarile de domiciliu, la 18 ianuarie erau desfiintati comisarii de romanizare. Aceste acte vizau lichidarea regimului intemeiat pe partidul-stat, ceea ce nu putea fi acceptat de legionari;


O caracteristica esentiala a regimului legionar a fost cultivarea terorii, a fricii, depersonalizarii fiintei umane; o statistica intocmita pentru provincie pana in ianuarie 1941 indica 450 de cazuri de maltratari de persoane, 9 asainate, 88 de violari de domiciliu, 323 sechestrari de persoane, 1162 insusiri de bunuri prin vanzari fortate, 1081 confiscari de bunuri, 260 de ocupari fortate de imobile, 65 de devastari, ceea ce insemna 3438 abuzuri si ilegalitati;


Incidentul declansator al rebeliunii l-a constituit asasinarea maiorului german Doering, impuscat in fata hotelului Ambasador de un grec, agent al serviciului secret britanic;Antonescu l-a demis pe generalul Petrovicescu, ministrul de Interne si omul Garzii, precum si pe alti sefi legionari de la Politie si Siguranta;