luni, 7 noiembrie 2011

Rezistenta in handbal Metoda antrenamentului in circuit:cresterea intensitatii se face prin cresterea incarcaturii sau scurtarea pauzelor;in perioadele pregatitoare se recomanda circuite lungi, cu incarcatura redusa. Mijloace pentru dezvoltarea rezistentei:Dezvoltarea rezistentei generale: alergari in tempo uniform pe teren plat sau variat (3-6 km.);alergarea in ritm variat (3-6 km).Dezvoltarea re[...]

  1. Rezistenta in handbal
Metoda antrenamentului in circuit:cresterea intensitatii se face prin cresterea incarcaturii sau scurtarea pauzelor;in perioadele pregatitoare se recomanda circuite lungi, cu incarcatura redusa.

Mijloace pentru dezvoltarea rezistentei:Dezvoltarea rezistentei generale:
alergari in tempo uniform pe teren plat sau variat (3-6 km.);alergarea in ritm variat (3-6 km).Dezvoltarea rezistentei specifice: serii de sprinturii scurte pe 10-20m. (20-60 repetari cu pauze scurte);

Cine tine mingea mai mult" (5-7 reprize a 1-2 min); deplasarea in popzitie fundamentala (7-8 reprize a 30");suveica dubla cu aparatori (5-7 reprize a 1 min);contraatac in circuit cu aparatori ( 5-7 reprize a 1 min).Mijloace pentru antrenamentul cu intensitate variabila:600 m. alergare usoara; 300 m. alergare rapida;alergare pe teren variat; 400 m. alergare;100 m. alergare usoara, 100m. sprint.

La famille francaise Referat despre La famille francaise Plutôt seul(e) que mal accompagné(e) Il y a aujourd'hui 18 millions de Français qui vivent seuls, soit 35% de la population. Le phénomčne est particuličrement important dans les grandes villes. A Paris, 1 ménage sur 2 est une personne seule. Parmi ces personnes seules, il y a bien sűr les personnes âgées, souvent des veuves. Mais, il y a aussi beau[...]

La famille francaise

Referat despre La famille francaise
Plutôt seul(e) que mal accompagné(e)
Il y a aujourd'hui 18 millions de Français qui vivent seuls, soit 35% de la population. Le phénomčne est particuličrement important dans les grandes villes. A Paris, 1 ménage sur 2 est une personne seule. Parmi ces personnes seules, il y a bien sűr les personnes âgées, souvent des veuves. Mais, il y a aussi beaucoup de célibataires et de divorcés, pour lesquels la vie solitaire est plus ou moins choisie ou subie.
Les hommes et les femmes célibataires sont ŕ peu prčs en nombre équivalent, mais ils n'appartiennent pas aux męmes catégories sociales. Les hommes sont souvent d'un milieu modeste, avec un faible niveau d'instruction. Les petits paysans ont du mal ŕ trouver une épouse. Pour les femmes, elles sont souvent diplômées.

LORSQUE L'ENFANT PARAIT
La France pratique le contrôle des naissances depuis longtemps. Aprčs une baisse de la natalité, il y a eu ce qu'on a appelé le baby-boom des années 1945-50. Mais depuis 1950, le taux de natalité n'a quasiment pas cessé de chuter.

L'indice de fécondité des femmes en âge d'avoir des enfants (de 15 ŕ 49 ans) est de 1.4 enfant par femme. Grâce aux progrčs et ŕ la généralisation de la contraception, les naissances d'enfants non désirés sont devenues rares. Il y a en fait assez peu de familles sans enfant. Le schéma le plus courant est la famille comprenant un ou deux enfants. Pour des raisons financičres et matérielles, rares sont les familles de trois enfants : un troisičme enfant suppose un appartement plus grand et pose des problčmes aux femmes qui veulent continuer leur activité professionnelle.

Les familles nombreuses ont quasiment disparu. Ce sont surtout des familles d'origine étrangčre ou des familles qui sont dans des situations matérielles et sociales difficiles. Actuellement, les enfants nés hors mariage ont les męmes droits que les enfants légitimes. L'enfant peut ętre reconnu ŕ la fois par le pčre et sa mčre. L'enfant porte le nom du pčre le plus souvent.

Qui va garder le bébé?
Les femmes qui travaillent doivent résoudre le problčme de la garde des jeunes enfants ce qui est parfois difficile. Les crčches sont généralement la solution préférée des parents, mais le nombre de places est nettement insuffisant, les listes d'attente sont longues, męme lorsqu'on inscrit l'enfant bien avant sa naissance. Ce sont pour la plupart des crčches publiques de quartier. Elles offrent comme avantages majeurs des locaux spécialement adaptés aux enfants, une surveillance médicale, un personnel qualifié et des tarifs qui sont proportionnels aux revenus des parents. Mais elles présentent des contraintes horaires. (7h - 19h en général)

Les nourrices gardent un ou plusieurs enfants chez elles et fixent elles-męmes leurs tarifs. Elles travaillent au noir ou sont déclarées et agrées par les services médico-sociaux. C'est un mode de garde plus facile ŕ trouver que la crčche, souvent plus pratique aussi pour les parents parce que proche du domicile, avec des horaires flexibles. Mais les conditions d'accueil ne sont pas toujours trčs bonnes.

CONCLUSION
Selon un sondage SOFRES publié dans Ť Madame Figaro ť, sept Français sur dix (69%) estiment qu’il est préférable que le couple divorce, Ť pour le bien des enfants ť, lorsque les conjoints ne s’entendent plus. Pour 61% des personnes interrogées, cela ne constitue Ť ni un handicap ni un avantage ť pour les enfants. L’union libre a d’ailleurs la cote, 73% considérant qu’Ť il n’y a pas de limite d’âge ť pour vivre ensemble sans se marier. L’image de la famille idéale est aux antipodes du retour de la femme au foyer. Prčs de 54% des Français ręvent d’une famille Ť oů les deux conjoints ont un métier qui les occupe autant l’un que l’autre et oů les tâches ménagčres et les soins donnés aux enfants sont partagés ť. La famille française a changé !

ANNEXE
Le couple moderne
- Le nombre de mariages est en baisse de 25% entre 1972 et 1982
- On se marie plus tard
Les hommes ŕ 27 ans
Les femmes ŕ 25 ans

L'union libre
- L'union libre ou la cohabitation (autrefois, le concubinage-terme péjoratif) 
- En 1968: 2,8% de couples non mariés 
- En 1987, 10% de couple non-mariés pour l'ensemble de la population; 20% pour les moins de 35 ans; 50 % pour les moins de 25 ans dans la région parisienne 
- Les unions libres durent souvent longtemps, męme la naissance d'un enfant n'entraîne pas forcément le mariage 
- La loi donne aujourd'hui aux concubins les męmes droits qu';aux couples mariés. Parfois elle est avantageuse sur le plan fiscal pour ceux qui on trop des enfants

Le divorce
- Instauré sous la Révolution en 1792, le divorce est aboli par la restauration en 1816, rétabli par la 3e République en 1884 
- Jusque dans les années 60, la morale prédominante désapprouvait le divorce
- En 1975, la loi libéralise la procédure du divorce ; on peut divorcer par consentement mutuel ; 1 mariage sur 3 se termine par un divorce

Les enfants
- Depuis 1950 le taux de natalité est en baisse (un léger redressement depuis 1984) 
- Un ou deux enfants par famille ; les familles nombreuses ont presque disparu
- Un enfant sur quatre naît hors mariage . Les enfants nés hors mariage ont les męmes droits que les enfants légitimes

La maternité et la loi
- Les femmes ont droit ŕ un congé maternité payé: 
- 6 semaines avant l'accouchement, 10 semaines aprčs pour le 1er et 2e enfant ; 8 semaines avant l'accouchement, 18 semaines aprčs pour le 3e enfant
- Il est interdit de licencier une femme pendant sa grossesse, durant son congé de maternité et ou durant le mois qui suit son retour au travail 

La natalité et la loi
- Des allocations familiales sont versées ŕ partir du 2e enfant et augmentent considérablement avec le nombre d'enfants 
- Un complément familial est versé ŕ partir du 3e enfant. 
- Une carte de famille nombreuse est accordée aux familles de 3 enfants et plus: elle permet d'obtenir des réductions dans les transports, certains cinémas etc.

Recuperarea - cardio Definitia 1: un domeniu de activitate complex, medical, educational, social si profesional prin care se urmareste restabilirea cat mai deplina a capacitatii functiei pierdute de un individ in urma unei boli, precum si dezvoltarea unor mecanisme compensatorii care sa-i asigure pacientului posibilitatea de munca sau autoservire, respectiv o viata independenta din punct de vedere economic si social.<[...]

Recuperarea - cardio


Definitia 1: un domeniu de activitate complex, medical, educational, social si profesional prin care se urmareste restabilirea cat mai deplina a capacitatii functiei pierdute de un individ in urma unei boli, precum si dezvoltarea unor mecanisme compensatorii care sa-i asigure pacientului posibilitatea de munca sau autoservire, respectiv o viata independenta din punct de vedere economic si social.

Definitia 2: proces unitar care necesita unitati de asistenta diferite in functie de afectiune sau de stadiul ei; recuperarea se realizeaza in clinici specializate, in spitale de recuperare, in ambulator, sali de kinetoterapie.Recuperarea are 2 parti la fel de importante: una medicala si una socio-profesionala. In bolile acute apar tulburari ale functiilor normale ale organismului si sistemelor care se amelioreaza (trec) dupa tratament, odata cu vindecarea. Recuperarea se adreseaza unor disfunctii permanente (bolnavi cronici).

Infirmitate: orice pierdere sau anormalitate a unei structuri sau functii psihologice, fiziologice sau anatomice: pierderea unui membru, redoare articulara, hemiplegii, dispnee grava. Infirmitatea poate fi temporara sau definitiva.Dizabilitate (incapacitate): pierderea sau restrictia aptitudinii de a executa o activitate considerata normala si obisnuita. Este consecinta unei infirmitati (ex.: locomotie defectoasa; prehensiune sau dexteritate reduse). Exista infirmitati care nu dau incapacitati: pierderea unui segment de membru de importanta mica (deget mic de la mana). Incapacitatea poate fi: reversibila sau ireversibila, progresiva sau regresiva.

Handicapul: dificultatea unui individ de a stabili relatii normale cu mediul de viata in concordanta cu varsta, sexul, conditiile de viata sociala si culturala. Un infirm cu incapaciate nu poate face fata normelor generale ale mediului in care traieste; nu se poate manifesta ca individ cu identitate normala.

Handicapul poate fi: de orientare in mediu (senzoriale); de mobilitate; de educatie; de integrare sociala (handicape psihice generate de boli psihice grave-paranoia, schizofrenia).  
http://www.e-referate.ro

Elementele chimice Cele 7 elemente cunoscute sub denumirea de metale (sau mai exact, alte metale) sunt localizate in grupele 13, 14 si 15. Cu toate ca aceste elemente sunt ductile si maleabile, nu sunt la fel ca si metalele de tranzitie. Aceste elemente, spre deosebire de metalele de tranzitie, nu se gasesc in stari de oxidare diferite si electronii de valenta se gasesc doar in stratul exterior. Toate aceste metale [...]

  • Elementele chimice
  • Cele 7 elemente cunoscute sub denumirea de metale (sau mai exact, alte metale) sunt localizate in grupele 13, 14 si 15. Cu toate ca aceste elemente sunt ductile si maleabile, nu sunt la fel ca si metalele de tranzitie. Aceste elemente, spre deosebire de metalele de tranzitie, nu se gasesc in stari de oxidare diferite si electronii de valenta se gasesc doar in stratul exterior. Toate aceste metale sunt solide, au o densitate relativ mare si sunt opace. Numerele lor de oxidare sunt +3, A?4 si-3.

    Nemetalele sunt elementele din grupele 14, 15 si 16 ale sistemului periodic. Nemetalele nu pot conduce curentul electric si caldura prea bine. Spre deosebire de metale, nemetalele nu pot fi trase in fire sau in foi, deci nu sunt nici ductile si nici maleabile. Nemetalele exista in 2 stari de agregare la temperatura normala(20şC): solide(ex: carbon), gaze(ex: oxigen). Nemetalele nu au luciu si nu reflecta lumina. Numerelor de oxidare ale nemetalelor sunt: A?4, -3 si -2.

    Cele 30 de metale rare sunt lantanidele siactinidele. Un element dintre lantanide si majoritatea actinidelor sunt numite trans-uraniu, adica uraniu sintetic (facut de om). Toate metalele rare se afla in grupa a3-a a sistemului periodic in perioada a6-a si a7-a. Metalele rare sunt compuse din seriile de lantanide si actinide.

    Cele sase gaze nobile sau gaze rare, se afla in grupa a18-a a sistemului periodic. Aceste elemente erau considerate ca fiind gaze inerte pana in anii '60. Toate cele sase gaze nobile au numarul maxim posibil de electroni pe ultimul strat (2 pentru heliu si 8 pentru toate celelalte), lucru ce le face stabile. 

    Semi-metalele sunt elementele aflate de-a lungul "liniei" care desparte metalele de nemetale. Aceasta "linie" incepe dintre bor si aluminiu si se termina la "granita" dintre poloniu si astatin. Singurul element care face exceptie de la aceasta regula este aluminiul, care face parte din categoria metalelor. Semi-

    metalele au atat proprietatile metalelor cat si proprietatile nemetalelor. Unele semi-metale, cum ar fi siliciul si germaniul, sunt semi-conductoare. Asta inseamna ca pot conduce curentul electric in anumite conditii. Aceasta proprietate face ca semi-metalele sa fie foarte folositoare in industria computerelor.

Transmiterea ereditara si maladii ereditare Talasemia este o boala hematologica (a sangelui) ereditara (cu transmitere genetica, adica de la o generatie la alta) in care organismul produce prea putina hemoglobina. Hemoglobina ajuta eritrocitele (celulele rosii) sa distribuie oxigenul in toate celulele organismului. Nivelul scazut al hemoglobinei duce la anemie care se manifesta prin slabiciune si oboseala. Cazurile severe de anemie duc la a[...]

  • Transmiterea ereditara si maladii ereditare 
Talasemia este o boala hematologica (a sangelui) ereditara (cu transmitere genetica, adica de la o generatie la alta) in care organismul produce prea putina hemoglobina. Hemoglobina ajuta eritrocitele (celulele rosii) sa distribuie oxigenul in toate celulele organismului. Nivelul scazut al hemoglobinei duce la anemie care se manifesta prin slabiciune si oboseala. Cazurile severe de anemie duc la afectarea organelor si in final chiar la deces.

Cauza talasemiei este un defect in una sau mai multe gene. Este o boala hematologica ereditara, transmisa de la parinte la copil. Ambii parinti trebuie sa fie purtatori de gena patologica pentru a o transmite copilului.In cazul in care un parinte are thalasemie majora si celalalt parinte e sanatos toti copii vor dobandi thalasemie minora fara sa aiba nici macar o sansa sa fie perfect sanatosi. 

Daca un parinte are t.majora si unul t. minora atunci exista 50% sanse ca cei care se nasc sa iasa cu talasemie majora si 50% cu talasemie minora. Imaginea de mai jos descrie modul de transmitere genetica:
Principalele tipuri de talasemie sunt alfa talasemia si beta talasemia. Beta talasemia este forma cea mai des intalnita. Un purtator are o gena normala si o gena patologica (cu talasemie) in toate celulele corpului. Majoritatea purtatorilor sunt sanatosi si au o viata normala.

Beta talasemia apare cand una sau ambele gene care produc beta globina nu functioneaza sau functioneaza doar partial. Omul are nevoie de ambele globine, alfa si beta, pentru a forma hemoglobina. Beta talasemia apare mai ales la populatiile din zona Marii Mediterana (precum grecii sau italienii) si mai rar la populatiile din Africa sau Asia. Exista cateva subtipuri de beta talasemie, in functie de afectarea genelor, doar una dintre ele sau ambele gene afectate si de nivelul de productie al genelor. 

Daca pacientul este purtator de tara genetica si are doar una dintre gene afectate, acesta prezinta o anemie usoara si cel mai frecvent nu are nevoie de tratament. In acest caz este vorba de talasemie minora sau beta talasemie tara. Pacientul cu tara genetica este pacientul care mosteneste gena normala de la un parinte si gena cu talasemie de la celalalt parinte 

Daca ambele gene ale globinei sunt afectate, pacientul prezinta anemie moderata sau severa. In acest caz pacientul a mostenit gene cu talasemie de la ambii parinti - in caz de anemie moderata (beta talasemie intermedia) poate fi necesara transfuzia de sange. Acesti pacienti, de obicei, traiesc pana la varsta de adult - in caz de anemie severa (beta talasemie majora sau anemia Cooley) pacientii nu ajung la varsta adulta. Simptomele anemiei apar in primele 6 luni de viata. 

Daca transfuziile de sange se incep de la varste mici si se continua pe tot parcursul vietii, se considera ca prelungesc durata de viata. Decesul survine in urma afectarii organelor precum inima sau ficatul. Lipsa incarcarii cu oxigen si supraincarcarea cu fier a sangelui transfuzionat duce la afectarea organelor.

Alfa talasemia apare cand una sau mai multe din cele 4 gene de importanta vitala in obtinerea hemoglobinei lipsesc sau sunt afectate. Alfa talasemia apare mai ales la populatiile din sudul Asiei, China si Filipine dar este intalnita si in orice alta parte a lumii, de exemplu si la populatiile din Africa. Exista 4 subtipuri de alfa talasemie, in functie de numarul de gene lipsa sau afectate: 

Daca o singura gena de alfa globina este lipsa sau afectata nu sunt prezente simptome si nu este necesar tratament. In acest caz pacientul este purtator silentios. Aceasta inseamna ca nu are boala dar o poate transmite descendentilor. Singurul semn al afectarii sunt eritrocitele mai mici decat normalul

Timpurile limbii engleze 2.Se foloseste pentru a exprima obiceiuri din trecut; ex: My grandmother drank five cups of coffee a day. In aceasta intrebuintare mai pot fi folosite inca 2 constructii: a) used to+infinitiv:actiuni sau stari trecute in special atunci cand vrem sa facem un contrast cu prezentul; Ex: I used to ride my bike to school but now I drive. He used to have a

Timpurile limbii engleze

2.Se foloseste pentru a exprima obiceiuri din trecut;
ex: My grandmother drank five cups of coffee a day.
In aceasta intrebuintare mai pot fi folosite inca 2 constructii:
a) used to+infinitiv:actiuni sau stari trecute in special atunci cand vrem sa facem un contrast cu prezentul;
Ex: I used to ride my bike to school but now I drive.

He used to have a heard.
b) would to+infinitive: se foloseste pentru a exprima actiuni repetate in trecut;
Ex: When I was at my grandparents' home I would wake up early and go for a walk.

3..Se foloseste pt. a exprima o succesiune de actiuni trecute, scurte,care au loc una dupa cealalta.
Ex: She woke up, got out of bed and made a cup of coffee.

Past Tense Continuous
Form:
Aff: S+WAS/WERE+VB+ING
Neg:S+WASN'T/WEREN'T+VB+ING
Inf:WAS/WERE+S+VB+ING

Aff:I/he/she/it/was playing.
You/we/they/were playing.
Neg:I/he/she/it was not playing.
I/he/she/it wasn't playing.
You/we/they were not playing.
You/we/they weren't playing.
Int: Was I/he/she/it playing?
Were you/we/they playing?
Intrebuintari:
1.Se foloseste pt. a exprima o actiune in progres la un anume moment din trecut;
Ex: At 8 o'clock my brother was watching TV.

2.Pt. a arata ca o actiune era in desfasurare intr-un anume moment din trecut cand o alta actiune mult mai importanta sau mai dramatica a avut loc;Ex: While Mary was crossing the street yesterday she was hit by a car.3.Pt. a arata ca doua sau mai multe actiuni erau in desfasurare simultan in trecut;
Ex: While mother was cooking father was reading a newspaper and the kids were playing on the carpet.
4.In vorbirea indirecta pt. a exprima un prezent continuu din vorbirea directa;Ex:'My doll is sleeping now," little Kate explained.

Little Kate explained that her doll was sleeping then.
5.Pt. a arata un aranjament viitor vazut din perspectiva trecuta;
Ex: Our neighbours did not come to our place that evening because they were taking the night train to London.
6.Cu *always* pt. a exprima o actiune repetata din trecut care il deranja pe vorbitor;

Ex:The two pupils were always laughing during my classes.
7.In propozitii conditionale pt a exprima un conditional prezent.
Ex: What would you say if the boys were sleeping now?

Regimul politic din Romania 6 septembrie 1940- 23 ianuarie S-a hotarat constituirea unui organism nou, politia legionara, care functiona paralel cu cea de stat;s-au instituit comisarii de romanizare, care exercitau "controlul si supravegherea tuturor actelor administratiune";noul stat putea fi edificat decat prin lichidarea vechilor structuri si a sustinatorilor lor; legionarii au trecut in zilele de 26-27 noiembrie 1940 la pedepsirea "vinovatilor";

S-a hotarat constituirea unui organism nou, politia legionara, care functiona paralel cu cea de stat;s-au instituit comisarii de romanizare, care exercitau "controlul si supravegherea tuturor actelor administratiune";noul stat putea fi edificat decat prin lichidarea vechilor structuri si a sustinatorilor lor; legionarii au trecut in zilele de 26-27 noiembrie 1940 la pedepsirea "vinovatilor";


Ziarele erau inundate de festivitatile consacrate exhumarilor, slujbelor religioase, inhumarii noilor eroi nationali, legionari lichidati in timpul regimului carlist; asasinatul politic devenise o practica;in lunile septembrie-octombrie 1940 s-a inregistrat un adevarat flux popular spre Garda de Fier;


Conceptia legionara nu era acceptata de marea masa a cetatenilor; nici chiar intelectualitatea nu s-a aratat receptiva la noul experiment politic;generalul Ion Antonescu considera ca in guvernare "partidul nu se amesteca";asasinatele din 26-27 noiembrie 1940 au amplificat divergentele dintre Antonescu si Miscare. A doua zi, Antonescu a dat publicitatii decretul prin care se preciza ca "Omorul cu premeditare se pedepseste cu moartea";


La 5 decembrie a fost desfiintata politia legionara, la 10 decembrie s-a publicat ordinul prin care se interziceau violarile de domiciliu, la 18 ianuarie erau desfiintati comisarii de romanizare. Aceste acte vizau lichidarea regimului intemeiat pe partidul-stat, ceea ce nu putea fi acceptat de legionari;


O caracteristica esentiala a regimului legionar a fost cultivarea terorii, a fricii, depersonalizarii fiintei umane; o statistica intocmita pentru provincie pana in ianuarie 1941 indica 450 de cazuri de maltratari de persoane, 9 asainate, 88 de violari de domiciliu, 323 sechestrari de persoane, 1162 insusiri de bunuri prin vanzari fortate, 1081 confiscari de bunuri, 260 de ocupari fortate de imobile, 65 de devastari, ceea ce insemna 3438 abuzuri si ilegalitati;


Incidentul declansator al rebeliunii l-a constituit asasinarea maiorului german Doering, impuscat in fata hotelului Ambasador de un grec, agent al serviciului secret britanic;Antonescu l-a demis pe generalul Petrovicescu, ministrul de Interne si omul Garzii, precum si pe alti sefi legionari de la Politie si Siguranta;

Ierarhia fiintelor si viata contemplativa Categoria substantei ne spune ca el este "om" si nu "piatra bazaltica". Celelalte noua categorii ne spun ca, dintre oameni, este vorba despre Socrate.Astfel, despre fiecare lucru real se pot formula doua intrebari: "ce este el in general?" si "ce este el in particular". A doua intrebare isi gaseste raspunsul cu ajutorul categoriilor: in particular, acest om are urmatoarele insusiri individuale, in

Categoria substantei ne spune ca el este "om" si nu "piatra bazaltica". Celelalte noua categorii ne spun ca, dintre oameni, este vorba despre Socrate.Astfel, despre fiecare lucru real se pot formula doua intrebari: "ce este el in general?" si "ce este el in particular". A doua intrebare isi gaseste raspunsul cu ajutorul categoriilor: in particular, acest om are urmatoarele insusiri individuale, in ordinea celor noua categorii, deci il identificam ca "Socrate".

In general insa, stim deocamdata ca el este om.Abia acum incepe ontologia. Faptul de a fi Socrate inseamna "om intr-un fel anume", iar acest "fel anume de om" este desemnat prin cele noua categorii. Dar faptul de a fi om inseamna: "fiinta intr-un fel anume" si este desemnat de categoria substantei, adica de esenta.Abia in al treilea rand ceva anume are fiinta (esse), pur si simplu. Privind acum aceasta ierarhie invers, adica de sus in jos, vom putea spune ca tot ceea ce este real, mai intai "este", adica fiinteaza. 

In al doilea rand este "fiinta intr-un fel anume", adica "om", animal", "planta", "mineral". In fine, in al treilea rand, este "fiinta umana (sau animala, sau vegetala) intr-un mod particular". Ceva este fiinta (adica exista) datorita lui Dumnezeu (singurul care poate da fiinta), este apoi fiinta de un anume fel (sa zicem om) datorita esentei sale, si in al treilea rand este un anume om datorita accidentelor sale.Sintetic, esenta inseamna acel ceva, diferit de fiind, prin care si in care fiindul are fiinta sau fiinteaza.

Cu aceasta am obtinut inca un termen fundamental al ontologiei tomiste: fiintarea. Putem acum sa intelegem mai bine sensul incursiunii de pana aici: un lucru concret (fiindul, ens) are un mod de a fi, conform esentei sale (essentia) si are fiintare (faptul de a fi, pur si simplu), data in si prin esenta. La propriu vorbind, esenta este un temei intermediar intre fiinta (esse) si fiind (ens).

Ridicarea nivelului oceanului planetar Fenomenul de marire a volumului de apa prin incalzire este cunoscut sub numele de expansiune termica. Astfel, modificarile nivelului marii la scara timpului geologic pun inevidenta natura ciclica a acestor oscilatii. De la ultimul maxim glaciar care s-a petrecut cu 20 mii ani in urma, nivelul marii s-a ridicat cu 120 metri. In ultimii 6000 ani, cresterea marii a fost aprox 0.5 mm/an cu o rata medi


Fenomenul de marire a volumului de apa prin incalzire este cunoscut sub numele de expansiune termica. Astfel, modificarile nivelului marii la scara timpului geologic pun inevidenta natura ciclica a acestor oscilatii. De la ultimul maxim glaciar care s-a petrecut cu 20 mii ani in urma, nivelul marii s-a ridicat cu 120 metri. In ultimii 6000 ani, cresterea marii a fost aprox 0.5 mm/an cu o rata medie de 0.1-0.2 mm in ultimii 3000 de ani.
 

Pentru ultimii 200 ani, rata medie este de 1.3-3 mm/an. Cresterea nivelului oceanului planetar nu este uniforma pe terra. La nivel regional si local exista o serie de particularitati (scenariile climatice prevad urmatoarele cote: groenlanda cresteri estimate de 1 mm pe an, marea neagra aprox 15 cm in ultimii 50 ani). Tendinta de crestere anuala a nivelului marii negre este de 3 mm fapt ce poate fi asociat partial cu circuitul local al apei dar si cu fenomenul general de subsidenta din regiune de aprox 1 mm/an. 

CONSECINTELE GLOBALE SI REGIONARE ALE RIDICARII NIVELULUI OCEANULUI PLANETAR
Tendinta de ridicare a oc planetar: 
1.Abraziune marina
2.Rretragerea coastelor
3.Acoperirea cu apa asuprafetelor joase.

Circa 70 % din tarmurile oc planetar sunt expuse acestui impact, sunt amenintate polderele, Polderele sunt suprafete indiguite situate sub oceanul planetar utilizate din vechi timpuri pentru agricultura si asezari.distrugerea si modificarea wetlandurilor. Arealele extinse cu mangrove crescand astfel impactul evenimentelor extreme (furtuni, cicloni). Distrugerea recifelor de corali(ins. Caraibe, japonia).

Matematicieni celebri Nicolae Cioranescu (1903-1957) Fecior de invatatori, Nicolae Cioranescu s-a nascut in Bucuresti la 28 martie 1903. Vrednicul institutor, tatal matematicianului, a fost intemeietorul primei scoli de surdo-muti din Romania.Viitorul matematician a urmat scoala primara in satul Moroeni. Clasa a I-a de liceu a urmat-o la liceul "Manastirea Dealu", clasele II -VII la "Mihai Viteazu" iar clasa a VII-a la


Nicolae Cioranescu (1903-1957) Fecior de invatatori, Nicolae Cioranescu s-a nascut in Bucuresti la 28 martie 1903. Vrednicul institutor, tatal matematicianului, a fost intemeietorul primei scoli de surdo-muti din Romania.Viitorul matematician a urmat scoala primara in satul Moroeni. Clasa a I-a de liceu a urmat-o la liceul "Manastirea Dealu", clasele II -VII la "Mihai Viteazu" iar clasa a VII-a la liceul "Spiru Haret " din Bucuresti.


Dupa bacalaureat s-a inscris la Universitatea din Bucuresti unde si-a luat licenta in matematici in anul 1925 si licenta in stiinte fizico-chimice in acelasi an. In urma staruintelor lui Gh. Titeica pleaca la Paris si-si ia din nou licenta in stiinte la Sorbona, cu certificate privind calculul diferential si integral, analiza superioara si mecanica rationala. 

In ianuarie 1929 trece si doctoratul in matematici tot la Sorbona. Se intoarce in tara si este numit conferentiar la matematici generale pentru anul preparator, la scoala Politehnica din Bucuresti unde este titularizat definitiv la 1 mai 1933 si a predat aici pana in 1941. Prin iesirea la pensie a lui D.Pompeiu, N. Ciorranescu este trecut profesor suplinitor la catedra de geometrie analitica, pana in 1943 cand a trecut la catedra de analiza. In 1944 al gasim functionand ca rector al Politehnicii Bucuresti.Emanoil Bacaloglu (1830-1891).Fizician si matematician, participant la revolutia din 1848.

A fost profesor la Universitatea din Bucuresti si membru al Academiei Romane. A publicat primele lucrari stiintifice romanesti de matematice, fizica si chimie, punand bazele terminologiei noastre in aceste domenii. Este unul dintre principalii initiatori ai Societatii de stiinte fizice care a luat nastere in 1890.

A participat la Revolutia de la 1848. Este creditat cu primele lucrari stiintifice romanesti de matematica, fizica si chimie, contribuind astfel la crearea terminologiei in limba romana pentru aceste domenii. Este si unul dintre principalii initiatori ai "Societatii de stiinte fizice", infiintata in 1890.

Lentile optice Focarele lentilei:Focarul obiect (F1) este punctul de pe axa optica principala de la care razele pornesc divergent si dupa emergenta se propaga paralel cu axa optica,imaginea fiind situata la infinit Focarul imagine (F2) este punctul de pe axa optica principala in care se strang razele (sau prelungirile lor) provenite de la un fascicul paralel cu axa. Focarele lentilei convexe



Focarele lentilei:Focarul obiect (F1) este punctul de pe axa optica principala de la care razele pornesc divergent si dupa emergenta se propaga paralel cu axa optica,imaginea fiind situata la infinit
Focarul imagine (F2) este punctul de pe axa optica principala in care se strang razele (sau prelungirile lor) provenite de la un fascicul paralel cu axa.


Focarele lentilei convergente sunt reale.Constructia imaginilor:Pentru a construi imaginea data de o lentila unui obiect se folosesc 3 raze al caror drum este cunoscut:O raza incidenta care trece prin focarul obiect dupa ce traverseaza lentila devine paralela cu axa optica principala;
O raza incidenta paralela cu raza optica principala dupa ce traverseaza lentila trece prin focarul imagine;


Oraza incidenta care trece prin centrul optic ramane nedeviata. OBSERVATIE: LENTILELE CONVERGENTE POT FORMA ATAT IMAGINI REALE, CAT SI IMAGINI VIRTUALE ALE OBIECTELOR REALE.LENTILELE DIVERGENTE POT FORMA NUMAI IMAGINI VIRTUALE ALE OBIECTELOR REALE

Moara cu noroc-rezumat pe capitole Ghita se imprieteneste cu un jandarm de la Ineu, Pintea, "om scurt si indesat, cuochii mari, cu umerii obrajilor iesiti si cu falcile late, cu mustata tunsa si cu o taietura pe frunte, dar mai presus de toate om asezat si tacut la fire". Lica ramane peste noapte la Moara, iar Ghita, trezit de latratul cainilor priveste afara si vede apropiindu-se o femeie. Trezit din nou de caini el priveste iaras

Ghita se imprieteneste cu un jandarm de la Ineu, Pintea, "om scurt si indesat, cuochii mari, cu umerii obrajilor iesiti si cu falcile late, cu mustata tunsa si cu o taietura pe frunte, dar mai presus de toate om asezat si tacut la fire". Lica ramane peste noapte la Moara, iar Ghita, trezit de latratul cainilor priveste afara si vede apropiindu-se o femeie. Trezit din nou de caini el priveste iarasi afara si
vede aceeasi femeie insotita de un barbat, departandu-se de Moara.


Sosit la carciuma, Pintea ii spune lui Ghita ca arendasul a fost batut de nu "se mai poatepune pe picioare". Totodata ii marturiseste ca si el a fost in gasca de talharii a lui Lica, inainte de a deveni jandarm. Dupa care pleaca cu Ghita si cele doua slugi ale sale, Laie si Marti, la Ineu pentru cercetari asupra jafului.


Capitolul VIII.In absenta lui Ghita la bar soseste o femeie alaturi de fiul ei in varsta de cinci ani.Discurand cu feciorul Ana afla ca tatal acestuia se sinucisese in urma cu trei saptamani, si ca femeia ar avea turme de porci in padurile de pe langa Moara cu noroc. Feciorul discuta cu vizitiul si-i spune ca banuieste o legatura intre Lica si femeie, ca unul fura bijuterii si ca celalalt le vinde.


Capitolul IX
La Ineu Ghita si slugile sale sunt anchetati de catre comisar, care afla de la Marti ca Ghita are insemnele turmelor lui Lica, ca a primit porci de la acestia si ca l-a vazut intr-o seara discutand cu Lica, Raut, Buza-Rupta si Saila Boarul despre arendasul ce fusese jefuit. Le mai spune ca dupa aceea Saila si Buza-Rupta au plecat spre Ineu, Lica ramanand la carciuma pana dimineata.


Pe la miezul noptii el auzii cainii si iesi sa vada cine e, afland apoi ca era Raut alaturi de o femeie.Dupa o vreme el auzi iar cainii si il vazu pe Raut plecand alaturi de femeie.Marturia lui Ghita difera de cea a slugii sale, el spune ca nu Ghita era alaturi de femei si ca cei doi au plecat la curt timp dupa ce sosisera, pe la miezul noptii.


Pintea ii aduce lui Lica o servitoare, pe Uta, ce primise ordin sa-l spioneze pe Lica. Intorcandu-se la Mara Pintea, Uta si doi jandarmi descopera o caruta fara cal si un copil omorat de o lovitura in cap. Fiind geloasa pe Uta, Ana il invinuieste pe Ghita de complicitate la jefuirea arendasului.

Despre crestinism Pentru ca in toate acestea crestinul ortodox traieste prezenta lui Dumnezeu si lucrarea Lui in lume, prin toate acestea ci vorbeste, comunica cu Dumnezeu. Aceste toate sint, de fapt, intruparea credintei omului in Dumnezeu. In ele credinta este vietuire. A crede in Dumnezeu inseamna a trai intr-un anume fel, a te scula si a te culca intr-un anume fel, a porni la drum si la lucru intr-un anume fel


Pentru ca in toate acestea crestinul ortodox traieste prezenta lui Dumnezeu si lucrarea Lui in lume, prin toate acestea ci vorbeste, comunica cu Dumnezeu. Aceste toate sint, de fapt, intruparea credintei omului in Dumnezeu. In ele credinta este vietuire. A crede in Dumnezeu inseamna a trai intr-un anume fel, a te scula si a te culca intr-un anume fel, a porni la drum si la lucru intr-un anume fel, a te naste, a te insoti cu femeia ta si a muri intr-un anume fel; totul determinat de credinta ca exista un Dumnezeu care ne-a creat pe noi si tot ceea ce exista in jurul nostru, care ne poarta de grija, care ne iubeste si in care nadajduim.
 


Sa luam de exemplu grija pentru cei morti, foarte mult dezvoltata la noi, incepind cu spalarea si primenirea celui mort, continuind cu para-stasele si pomenirile la trei zile dupa moarte, la sase zile, la noua zile, la trei saptamini, la patruzeci de zile, la trei luni, la sase luni, la un an, apoi, in fiecare an pina la sapte si in continuare la toate soroacele anuale cind se face pomenirea de obste a mortilor (mosii de iarna si de vara.). Ce altceva alimenteaza aceasta extraordinara daruire si grija pentru morti daca nu credinta in inviere, care este temelia credintei noastre crestine si care este nebanuit de adinc inradacinata in fiinta noastra? 

Ne-am lepadat multi dintre noi, la vremuri mai grele, de post, de sarbatori, de mersul la biserica, de rugaciune, dar nimeni sau foarte putini sint cei care si-au aruncat parintii in mormant fara slujba si i-au uitat in ziua inmormintarii. Ravna cu care ne purtam de grija mortilor este in acelasi timp manifestare a nadejdii noastre in inviere dar si suport al vietii noastre inradacinate de acum in Dumnezeu, adica dincolo de aceasta lume. Romanul a pastrat credinta in Dumnezeu asa cum a primit-o din mosi-stramosi pentru ca a ramas credincios si a pastrat cu sfintenie aceste rinduieli crestinesti, aceste semne exterioare, repere existentialc fundamentale, care i-au aratat permanent clea spre Dumnezeu. 

Credinta romanului nu a fost una a argumentelor rationale, ci a fost o credinta care a patruns in toate fibrele vietii sale si i-a transformat toate manifestarile si activitatile. De aceea nu a reusit nimeni sa-i smulga definitiv credinta in Dumnezeu, oricit de inversunat ar fi fost impotriva ei, nici turcii, nici cei ce au vrut sa ne schimbecredinta cu alta, nici ateismul iluminist sau al ideologiei totalitarist-comuniste. De aceea speram intr-o redesteptare a credintei in Dumnezeu la acest popor, pentru ca n-au fost smulse radacinile ei din adincul fiintei sale si speram ca aceste radacini, prin rugaciunile celor credinciosi si cu voia Iui Dum-nezeu, vor da vlastare noi si multe. 

Vrem sau nu, ne convine sau nu, in venele noastre curge singe care poarta, din generatie in generatie, incarcatura spirituala a sufletului crestin. Si cum singele nu-l putem schimba usor si nici mostenirea fiintiala sterge cum am vrea, nadajduim ca nici de data aceasta nu ne vor birui necredinciosii si rauvoitorii, chiar daca unii frati de-ai nostri s-ar putea pierde. Totusi, trebuic sa avertizam si sa atentionam pe fratii nostri romani crestini, ca vrajmasul si-a ales mijloace inselatoare. Lupii vin imbracati in piei de oaie, doar vor ademeni pe careva, care nu-si cunoaste bine turma. Cci ce vor sa ne dezradacineze redinta din suflete vin acum, chipurile, sa ne "aduca credinta", sa ni-L "vesteasca pe Iisus". 

Plini de mandrie, sectantii - caci despre ei este vorba - diferitele grupuri de indivizi, "evanghelisti si vindecatori", care au aparut si s-au adunat in Romania, in acesti ultimi doi ani, vin sa ne spuna ca, de fapt, aceasta credinta a parintilor, a mosilor si a stramosilor nostri este o inselaciune, o minciuna, ca de-abia acum lor Le-a descoperit Dumnezeu adevarata credinta pe care o aduc.

Ei spun ca il predica pe Iisus si credinta crestina, dar ne cer sa smulgem si sa aruncam crucile de la mormintele stramosilor nostri, de pe biserici, de pe case si de la piept, sa parasim bisericile zidite in chipul crucii, sa nu ne mai facem semnul crucii, nici cind ne culcam, nici cind ne rugam, niciodata. Ceea ce ar fi scapat crestinilor doua mii de ani, au descoperit ei acum: crucea ar fi ramas un instrument de ocara, de pedeapsa, pe care Mantuitorul a fost chinuit si batjocorit. "Cum putem cinsti obiectul pe care a fost rastignit Iisus?" - se intreaba ei. 

Minti intunecate si instrumente ale diavolului, uita ca acest instrument de ocara a fost altarul pe care Hristos s-a adus jertfa, sfintindu-l cu singele Sau, uita ca prin Cruce Hristos a biruit moartea. Ei spun ca predica sfintenia si desavirsirea, dar ne cer sa aruncam icoanele sfintilor din casele si bisericile noastre, calendarele crestine cu pomenirile de sfinti pe fiecare zi, sa parasim bisericile si de ce nu, sa le darimam, sa nu ne mai rugam Maicii Domnului si niciunui sfint.

Bazele tehnologice ale microelectronicii3x puncte CI monolite ( din greaca "mono"- singular, unic, " litos"- piatra) - in aceste circuite integrate toate elementele active ( D, T) si pasive (R,C) sunt formate in placa de Si, iar conexiunile intre aceste elemente sunt pe suprafata plachetei. In monolite fiecare element trebuie izolat unul de altul.CI hibride - pe suprafata unei placi de ceramica se fac toate elementele pasive si toate conexiunile

Bazele tehnologice ale microelectronicii

CI monolite ( din greaca "mono"- singular, unic, " litos"- piatra) - in aceste circuite integrate toate elementele active ( D, T) si pasive (R,C) sunt formate in placa de Si, iar conexiunile intre aceste elemente sunt pe suprafata plachetei. In monolite fiecare element trebuie izolat unul de altul.CI hibride - pe suprafata unei placi de ceramica se fac toate elementele pasive si toate conexiunile, iar elemntele active se conecteaza la urma. Hibridele pot functiona la frecvente mult mai inalte decat cele monolite.


Cu pelicule subtiri - se formeaza prin depunerea vaporilor de Al in vid;cu pelicule groase - la acestea se folosesc paste rezistoare, conductoare si dielectrice.O substanta poate fi numita curata daca concentratia tuturor impuritatilor care se gasesc in aceasta nu afecteaza parametri dispozitivului format (in natura nu exista substante absolut curate).


Substantele curate (in chimie, metalurgie) pot fi:marca curat : C = impuritate; %11025a

Asigurarea misiunilor spatiale In timpul fabricarii aparatului cosmic, mijloacele de lansare, echipamentele, materialele utile, mijloacele de transport si alte elemente necesare programului spatial sunt supuse riscurilor care sunt acoperite de tipurile traditionale de asigurare. In timpul etapei de prelansare aparatele cosmice si mijloacele de lansare sunt supuse unor riscuri specifice datorita faptului ca echipa

Asigurarea misiunilor spatiale

In timpul fabricarii aparatului cosmic, mijloacele de lansare, echipamentele, materialele utile, mijloacele de transport si alte elemente necesare programului spatial sunt supuse riscurilor care sunt acoperite de tipurile traditionale de asigurare.

In timpul etapei de prelansare aparatele cosmice si mijloacele de lansare sunt supuse unor riscuri specifice datorita faptului ca echipamentele relativ usoare sunt expuse unor efecte termice, mecanice si altor efecte nocive. Este foarte ridicat riscul in timpul asamblarii/andocarii aparatului cosmic cu mijloacele de lansare precum si in timpul instalarii rachetelor purtatoare pe rampa de lansare si alimentarea acestora cu un volum mare de combustibil extrem de inflamabil si de periculos, inclusiv si pentru mediul inconjurator.

In contractul de asigurare etapa lansarii de obicei este definita ca intervalul de timp de la pornirea motorului mijloacelor de lansare (comanda "touch-lift") pana la proiectarea navetei spatiale pe orbita geostationara sau traiectoria prestabilita/aterizarea aparatului cosmic sau a capsulei, cand proiectarea pe orbita nu este prevazuta de programul spatial si poate include si etapele testului de control si etapa initiala (garantata) de exploatare a sistemului de incarcatura utila.

In perioada de lansare pe orbita tranzitorie aparatele cosmice sunt expuse la cele mai mari riscuri: riscul distrugerii fizice, abaterea de la orbita prestabilita care nu poate fi reglata fara a utiliza un volum semnificativ din capacitatea mecanica a motoarelor de manevrare a aparatului si reducerea corespunzatoare a timpului de functionare a acestuia.

Exista si alte riscuri de distrugere sau deterioare a incarcaturii cosmice, cum ar fi: rezultatul accelerarii rapide, diferente de presiune, tulburari acustice, efectele socurilor fortei de frecare, de caldura si de radiatie. Pana in prezent au fost semnalate si multe cazuri care ar putea crea pagube semnificative tertelor persoane.

Un astfel de exemplu - caderea treptei a doua a rachetei-purtatoare americane Saturn V, cu greutatea de 22 tone. Caderea a avut loc in ianuarie 1975 in partea estica a Oceanului Atlantic in sectorul Insulelor Azore. Al doilea exemplu - caderea resturilor laboratorului spatial American SkyLab cu o greutate totala de 80 de tone pe coasta de vest a Australiei in iulie 1990. Fragmente din statia orbitala rusa Salyut-7 scoasa din expoatare au cazut pe teritoriul Argentinei.

Iar unul din satelitii rusi din seria "Kosmos" care a cazut pe teritoriul Canadei a contaminat o zona semnificativa cu substante radioactive. In ianuarie-februarie 1999, au deraiat de pe orbita si au ars in straturile dense ale amtosferei Pamantului doi sateliti rusesti de comunicatie din seria Molniya, satelitul de recunoastere marina "Kosmos - 2335" si satelitul de radiocomunicatie "RC-18".

La inceputul anului 1999 a avut aloc accidentul rachetei-purtatoare "Zenit-2" din programul spatial GlobalStar. In rezultatul acestui accident compania de asigurari "Megaruss" a platit daune provocate de accident in valoare de 5.01 milioane USD "pentru distrugerea rachetei" si 4 milioane de ruble (echivalent a 190.000 USD) conform contractului de raspundere in relatiile cu terti - republicii Hakasia si Altai care au suferit pierderi materiale ca urmare a caderii pe teritoriul lor a fragmentelor rachetei.

Toate cazurile de mai sus confirma necesitatea de asigurare de raspundere civila in relatia cu tertii in cazul producerii unor pagube materiale si de sanatate tertilor cauzate de catre aparatele cosmice.
In conformitate cu principiile de baza ale dreptului international cosmic, raspunderea fata de terti este determinata in primul rand de legislatia tarii pe teritoriul careia s-a inregistrat paguba.

Pentru depasirea unor litigii juridice Organizatia Natiunilor Unite a elaborat o serie de reguli speciale in vederea raspunderii fata de terti, care se regasesc in articolul 7 al Tratatului privind Principiile care Guverneaza Activitatile Statelor in Utilizarea si Explorarea Statiului Cosmic, Inclusiv a Lunii si a Celorlalte Corpuri Cosmice, care a intrat in vigoare la 30 august 1967 (In continuare "Conventia").

Conform Conventiei, fiecare stat semnatar de pe teritoriul sau de pe baza aerospatiala caruia se efectueaza lansarea aparatului cosmic este raspunzator pe plan international pentru prejudiciul cauzat de astfel de aparate sau componente ale acestuia pe Pamant,in spatiul aerian sau cosmic, inclusiv a Lunii si altor corpuri ceresti catre alte state semnatare ale Conventiei, persoanelor sale fizice sau juridice.

Conform Conventie statul semnatar care efectueaza lansari in spatiu sau statele participante la un program spatial comun sau organizatiile interguvernamentale internationale care desfasoara activitati spatiale sunt responsabile pentru orice prejudiciu cauzat pe suprafata terestra, in spatiul aerian si pe corpurile ceresti, inclusiv pe suprafata Lunii, daca prejudiciul este cauzat din vina guvernului, organizatiilor interguvernamentale sau reprezentantii acestora.

In cazul in care se produce o distrugere/deterioare a aparatelor spatiale de catre alte aparate spatiale in spatiu, altul decat suprafata pamantului, vinovatul despagubeste dauna doar daca dauna nu este cauzata de o grava neglijenta sau ca rezultatul unor acte intentionate sau rezultatul inactiunii a partii pagubite reprezentate de guverne, organizatii interguvernamentale sau reprezentanti acestora.

Pentru a facilita identificarea aparatelor spatiale fiecare stat cu putere de lansare in spatiu este obligata sa inregistreze aparatul lansat in spatiul cosmic in conformitate cu Conventia Despre Inregistrarea Aparatelor Lansate in Spatiul Cosmic.

Pana la incheierea contractului de asigurare asiguratorul trebuie sa obtina de la asigurat imformatii amanuntite despre circumstantele care au un rol major in evaluarea riscurilor. Pe baza acestor informatii asiguratorul poate elebora programul de asigurare de care are nevoie asiguratul si in acelasi timp sa evalueze riscurile si marimea potentialelor prejudicii.

Contractul de asigurare trebuie sa includa neaparat clauza prin care asiguratul are obligatia de a informa asiguratorul despre orice schimbare care poate duce la reevaluarea riscului, in cazul in care au loc astfel de schimbari asiguratul are dreptul de a reanaliza conditiile de asigurare si de a solicita plata unei prime suplimentare daca este cazul. In cazul in care asiguratul nu este de acord cu noile conditii de asigurare sau refuza plata primei suplimentare de asigurare, contractul poate fi reziliat unilateral de catre asigurator cu compensarea primei de asigurare proportional cu durata ramasa de asigurare.