Ierarhia fiintelor si viata contemplativa Categoria substantei ne spune ca el este "om" si nu "piatra bazaltica". Celelalte noua categorii ne spun ca, dintre oameni, este vorba despre Socrate.Astfel, despre fiecare lucru real se pot formula doua intrebari: "ce este el in general?" si "ce este el in particular". A doua intrebare isi gaseste raspunsul cu ajutorul categoriilor: in particular, acest om are urmatoarele insusiri individuale, in

Categoria substantei ne spune ca el este "om" si nu "piatra bazaltica". Celelalte noua categorii ne spun ca, dintre oameni, este vorba despre Socrate.Astfel, despre fiecare lucru real se pot formula doua intrebari: "ce este el in general?" si "ce este el in particular". A doua intrebare isi gaseste raspunsul cu ajutorul categoriilor: in particular, acest om are urmatoarele insusiri individuale, in ordinea celor noua categorii, deci il identificam ca "Socrate".

In general insa, stim deocamdata ca el este om.Abia acum incepe ontologia. Faptul de a fi Socrate inseamna "om intr-un fel anume", iar acest "fel anume de om" este desemnat prin cele noua categorii. Dar faptul de a fi om inseamna: "fiinta intr-un fel anume" si este desemnat de categoria substantei, adica de esenta.Abia in al treilea rand ceva anume are fiinta (esse), pur si simplu. Privind acum aceasta ierarhie invers, adica de sus in jos, vom putea spune ca tot ceea ce este real, mai intai "este", adica fiinteaza. 

In al doilea rand este "fiinta intr-un fel anume", adica "om", animal", "planta", "mineral". In fine, in al treilea rand, este "fiinta umana (sau animala, sau vegetala) intr-un mod particular". Ceva este fiinta (adica exista) datorita lui Dumnezeu (singurul care poate da fiinta), este apoi fiinta de un anume fel (sa zicem om) datorita esentei sale, si in al treilea rand este un anume om datorita accidentelor sale.Sintetic, esenta inseamna acel ceva, diferit de fiind, prin care si in care fiindul are fiinta sau fiinteaza.

Cu aceasta am obtinut inca un termen fundamental al ontologiei tomiste: fiintarea. Putem acum sa intelegem mai bine sensul incursiunii de pana aici: un lucru concret (fiindul, ens) are un mod de a fi, conform esentei sale (essentia) si are fiintare (faptul de a fi, pur si simplu), data in si prin esenta. La propriu vorbind, esenta este un temei intermediar intre fiinta (esse) si fiind (ens).

Ridicarea nivelului oceanului planetar Fenomenul de marire a volumului de apa prin incalzire este cunoscut sub numele de expansiune termica. Astfel, modificarile nivelului marii la scara timpului geologic pun inevidenta natura ciclica a acestor oscilatii. De la ultimul maxim glaciar care s-a petrecut cu 20 mii ani in urma, nivelul marii s-a ridicat cu 120 metri. In ultimii 6000 ani, cresterea marii a fost aprox 0.5 mm/an cu o rata medi

Fenomenul de marire a volumului de apa prin incalzire este cunoscut sub numele de expansiune termica. Astfel, modificarile nivelului marii la scara timpului geologic pun inevidenta natura ciclica a acestor oscilatii. De la ultimul maxim glaciar care s-a petrecut cu 20 mii ani in urma, nivelul marii s-a ridicat cu 120 metri. In ultimii 6000 ani, cresterea marii a fost aprox 0.5 mm/an cu o rata medie de 0.1-0.2 mm in ultimii 3000 de ani. 

Pentru ultimii 200 ani, rata medie este de 1.3-3 mm/an. Cresterea nivelului oceanului planetar nu este uniforma pe terra. La nivel regional si local exista o serie de particularitati (scenariile climatice prevad urmatoarele cote: groenlanda cresteri estimate de 1 mm pe an, marea neagra aprox 15 cm in ultimii 50 ani). Tendinta de crestere anuala a nivelului marii negre este de 3 mm fapt ce poate fi asociat partial cu circuitul local al apei dar si cu fenomenul general de subsidenta din regiune de aprox 1 mm/an. 

CONSECINTELE GLOBALE SI REGIONARE ALE RIDICARII NIVELULUI OCEANULUI PLANETAR
Tendinta de ridicare a oc planetar: 
1.Abraziune marina
2.Rretragerea coastelor
3.Acoperirea cu apa asuprafetelor joase.

Circa 70 % din tarmurile oc planetar sunt expuse acestui impact, sunt amenintate polderele, Polderele sunt suprafete indiguite situate sub oceanul planetar utilizate din vechi timpuri pentru agricultura si asezari.distrugerea si modificarea wetlandurilor. Arealele extinse cu mangrove crescand astfel impactul evenimentelor extreme (furtuni, cicloni). Distrugerea recifelor de corali(ins. Caraibe, japonia).

Matematicieni celebri Nicolae Cioranescu (1903-1957) Fecior de invatatori, Nicolae Cioranescu s-a nascut in Bucuresti la 28 martie 1903. Vrednicul institutor, tatal matematicianului, a fost intemeietorul primei scoli de surdo-muti din Romania.Viitorul matematician a urmat scoala primara in satul Moroeni. Clasa a I-a de liceu a urmat-o la liceul "Manastirea Dealu", clasele II -VII la "Mihai Viteazu" iar clasa a VII-a la

Nicolae Cioranescu (1903-1957) Fecior de invatatori, Nicolae Cioranescu s-a nascut in Bucuresti la 28 martie 1903. Vrednicul institutor, tatal matematicianului, a fost intemeietorul primei scoli de surdo-muti din Romania.Viitorul matematician a urmat scoala primara in satul Moroeni. Clasa a I-a de liceu a urmat-o la liceul "Manastirea Dealu", clasele II -VII la "Mihai Viteazu" iar clasa a VII-a la liceul "Spiru Haret " din Bucuresti.

Dupa bacalaureat s-a inscris la Universitatea din Bucuresti unde si-a luat licenta in matematici in anul 1925 si licenta in stiinte fizico-chimice in acelasi an. In urma staruintelor lui Gh. Titeica pleaca la Paris si-si ia din nou licenta in stiinte la Sorbona, cu certificate privind calculul diferential si integral, analiza superioara si mecanica rationala. 

In ianuarie 1929 trece si doctoratul in matematici tot la Sorbona. Se intoarce in tara si este numit conferentiar la matematici generale pentru anul preparator, la scoala Politehnica din Bucuresti unde este titularizat definitiv la 1 mai 1933 si a predat aici pana in 1941. Prin iesirea la pensie a lui D.Pompeiu, N. Ciorranescu este trecut profesor suplinitor la catedra de geometrie analitica, pana in 1943 cand a trecut la catedra de analiza. In 1944 al gasim functionand ca rector al Politehnicii Bucuresti.Emanoil Bacaloglu (1830-1891).Fizician si matematician, participant la revolutia din 1848.

A fost profesor la Universitatea din Bucuresti si membru al Academiei Romane. A publicat primele lucrari stiintifice romanesti de matematice, fizica si chimie, punand bazele terminologiei noastre in aceste domenii. Este unul dintre principalii initiatori ai Societatii de stiinte fizice care a luat nastere in 1890.

A participat la Revolutia de la 1848. Este creditat cu primele lucrari stiintifice romanesti de matematica, fizica si chimie, contribuind astfel la crearea terminologiei in limba romana pentru aceste domenii. Este si unul dintre principalii initiatori ai "Societatii de stiinte fizice", infiintata in 1890.

Lentile optice Focarele lentilei:Focarul obiect (F1) este punctul de pe axa optica principala de la care razele pornesc divergent si dupa emergenta se propaga paralel cu axa optica,imaginea fiind situata la infinit Focarul imagine (F2) este punctul de pe axa optica principala in care se strang razele (sau prelungirile lor) provenite de la un fascicul paralel cu axa. Focarele lentilei convexe

Focarele lentilei:Focarul obiect (F1) este punctul de pe axa optica principala de la care razele pornesc divergent si dupa emergenta se propaga paralel cu axa optica,imaginea fiind situata la infinit
Focarul imagine (F2) este punctul de pe axa optica principala in care se strang razele (sau prelungirile lor) provenite de la un fascicul paralel cu axa.


Focarele lentilei convergente sunt reale.Constructia imaginilor:Pentru a construi imaginea data de o lentila unui obiect se folosesc 3 raze al caror drum este cunoscut:O raza incidenta care trece prin focarul obiect dupa ce traverseaza lentila devine paralela cu axa optica principala;
O raza incidenta paralela cu raza optica principala dupa ce traverseaza lentila trece prin focarul imagine;


Oraza incidenta care trece prin centrul optic ramane nedeviata. OBSERVATIE: LENTILELE CONVERGENTE POT FORMA ATAT IMAGINI REALE, CAT SI IMAGINI VIRTUALE ALE OBIECTELOR REALE.LENTILELE DIVERGENTE POT FORMA NUMAI IMAGINI VIRTUALE ALE OBIECTELOR REALE

Moara cu noroc-rezumat pe capitole Ghita se imprieteneste cu un jandarm de la Ineu, Pintea, "om scurt si indesat, cuochii mari, cu umerii obrajilor iesiti si cu falcile late, cu mustata tunsa si cu o taietura pe frunte, dar mai presus de toate om asezat si tacut la fire". Lica ramane peste noapte la Moara, iar Ghita, trezit de latratul cainilor priveste afara si vede apropiindu-se o femeie. Trezit din nou de caini el priveste iaras

Ghita se imprieteneste cu un jandarm de la Ineu, Pintea, "om scurt si indesat, cuochii mari, cu umerii obrajilor iesiti si cu falcile late, cu mustata tunsa si cu o taietura pe frunte, dar mai presus de toate om asezat si tacut la fire". Lica ramane peste noapte la Moara, iar Ghita, trezit de latratul cainilor priveste afara si vede apropiindu-se o femeie. Trezit din nou de caini el priveste iarasi afara si
vede aceeasi femeie insotita de un barbat, departandu-se de Moara.


Sosit la carciuma, Pintea ii spune lui Ghita ca arendasul a fost batut de nu "se mai poatepune pe picioare". Totodata ii marturiseste ca si el a fost in gasca de talharii a lui Lica, inainte de a deveni jandarm. Dupa care pleaca cu Ghita si cele doua slugi ale sale, Laie si Marti, la Ineu pentru cercetari asupra jafului.


Capitolul VIII.In absenta lui Ghita la bar soseste o femeie alaturi de fiul ei in varsta de cinci ani.Discurand cu feciorul Ana afla ca tatal acestuia se sinucisese in urma cu trei saptamani, si ca femeia ar avea turme de porci in padurile de pe langa Moara cu noroc. Feciorul discuta cu vizitiul si-i spune ca banuieste o legatura intre Lica si femeie, ca unul fura bijuterii si ca celalalt le vinde.


Capitolul IX
La Ineu Ghita si slugile sale sunt anchetati de catre comisar, care afla de la Marti ca Ghita are insemnele turmelor lui Lica, ca a primit porci de la acestia si ca l-a vazut intr-o seara discutand cu Lica, Raut, Buza-Rupta si Saila Boarul despre arendasul ce fusese jefuit. Le mai spune ca dupa aceea Saila si Buza-Rupta au plecat spre Ineu, Lica ramanand la carciuma pana dimineata.


Pe la miezul noptii el auzii cainii si iesi sa vada cine e, afland apoi ca era Raut alaturi de o femeie.Dupa o vreme el auzi iar cainii si il vazu pe Raut plecand alaturi de femeie.Marturia lui Ghita difera de cea a slugii sale, el spune ca nu Ghita era alaturi de femei si ca cei doi au plecat la curt timp dupa ce sosisera, pe la miezul noptii.


Pintea ii aduce lui Lica o servitoare, pe Uta, ce primise ordin sa-l spioneze pe Lica. Intorcandu-se la Mara Pintea, Uta si doi jandarmi descopera o caruta fara cal si un copil omorat de o lovitura in cap. Fiind geloasa pe Uta, Ana il invinuieste pe Ghita de complicitate la jefuirea arendasului.

Despre crestinism Pentru ca in toate acestea crestinul ortodox traieste prezenta lui Dumnezeu si lucrarea Lui in lume, prin toate acestea ci vorbeste, comunica cu Dumnezeu. Aceste toate sint, de fapt, intruparea credintei omului in Dumnezeu. In ele credinta este vietuire. A crede in Dumnezeu inseamna a trai intr-un anume fel, a te scula si a te culca intr-un anume fel, a porni la drum si la lucru intr-un anume fel

Pentru ca in toate acestea crestinul ortodox traieste prezenta lui Dumnezeu si lucrarea Lui in lume, prin toate acestea ci vorbeste, comunica cu Dumnezeu. Aceste toate sint, de fapt, intruparea credintei omului in Dumnezeu. In ele credinta este vietuire. A crede in Dumnezeu inseamna a trai intr-un anume fel, a te scula si a te culca intr-un anume fel, a porni la drum si la lucru intr-un anume fel, a te naste, a te insoti cu femeia ta si a muri intr-un anume fel; totul determinat de credinta ca exista un Dumnezeu care ne-a creat pe noi si tot ceea ce exista in jurul nostru, care ne poarta de grija, care ne iubeste si in care nadajduim. 

Sa luam de exemplu grija pentru cei morti, foarte mult dezvoltata la noi, incepind cu spalarea si primenirea celui mort, continuind cu para-stasele si pomenirile la trei zile dupa moarte, la sase zile, la noua zile, la trei saptamini, la patruzeci de zile, la trei luni, la sase luni, la un an, apoi, in fiecare an pina la sapte si in continuare la toate soroacele anuale cind se face pomenirea de obste a mortilor (mosii de iarna si de vara.). Ce altceva alimenteaza aceasta extraordinara daruire si grija pentru morti daca nu credinta in inviere, care este temelia credintei noastre crestine si care este nebanuit de adinc inradacinata in fiinta noastra? 

Ne-am lepadat multi dintre noi, la vremuri mai grele, de post, de sarbatori, de mersul la biserica, de rugaciune, dar nimeni sau foarte putini sint cei care si-au aruncat parintii in mormant fara slujba si i-au uitat in ziua inmormintarii. Ravna cu care ne purtam de grija mortilor este in acelasi timp manifestare a nadejdii noastre in inviere dar si suport al vietii noastre inradacinate de acum in Dumnezeu, adica dincolo de aceasta lume. Romanul a pastrat credinta in Dumnezeu asa cum a primit-o din mosi-stramosi pentru ca a ramas credincios si a pastrat cu sfintenie aceste rinduieli crestinesti, aceste semne exterioare, repere existentialc fundamentale, care i-au aratat permanent clea spre Dumnezeu. 

Credinta romanului nu a fost una a argumentelor rationale, ci a fost o credinta care a patruns in toate fibrele vietii sale si i-a transformat toate manifestarile si activitatile. De aceea nu a reusit nimeni sa-i smulga definitiv credinta in Dumnezeu, oricit de inversunat ar fi fost impotriva ei, nici turcii, nici cei ce au vrut sa ne schimbecredinta cu alta, nici ateismul iluminist sau al ideologiei totalitarist-comuniste. De aceea speram intr-o redesteptare a credintei in Dumnezeu la acest popor, pentru ca n-au fost smulse radacinile ei din adincul fiintei sale si speram ca aceste radacini, prin rugaciunile celor credinciosi si cu voia Iui Dum-nezeu, vor da vlastare noi si multe. 

Vrem sau nu, ne convine sau nu, in venele noastre curge singe care poarta, din generatie in generatie, incarcatura spirituala a sufletului crestin. Si cum singele nu-l putem schimba usor si nici mostenirea fiintiala sterge cum am vrea, nadajduim ca nici de data aceasta nu ne vor birui necredinciosii si rauvoitorii, chiar daca unii frati de-ai nostri s-ar putea pierde. Totusi, trebuic sa avertizam si sa atentionam pe fratii nostri romani crestini, ca vrajmasul si-a ales mijloace inselatoare. Lupii vin imbracati in piei de oaie, doar vor ademeni pe careva, care nu-si cunoaste bine turma. Cci ce vor sa ne dezradacineze redinta din suflete vin acum, chipurile, sa ne "aduca credinta", sa ni-L "vesteasca pe Iisus". 

Plini de mandrie, sectantii - caci despre ei este vorba - diferitele grupuri de indivizi, "evanghelisti si vindecatori", care au aparut si s-au adunat in Romania, in acesti ultimi doi ani, vin sa ne spuna ca, de fapt, aceasta credinta a parintilor, a mosilor si a stramosilor nostri este o inselaciune, o minciuna, ca de-abia acum lor Le-a descoperit Dumnezeu adevarata credinta pe care o aduc.

Ei spun ca il predica pe Iisus si credinta crestina, dar ne cer sa smulgem si sa aruncam crucile de la mormintele stramosilor nostri, de pe biserici, de pe case si de la piept, sa parasim bisericile zidite in chipul crucii, sa nu ne mai facem semnul crucii, nici cind ne culcam, nici cind ne rugam, niciodata. Ceea ce ar fi scapat crestinilor doua mii de ani, au descoperit ei acum: crucea ar fi ramas un instrument de ocara, de pedeapsa, pe care Mantuitorul a fost chinuit si batjocorit. "Cum putem cinsti obiectul pe care a fost rastignit Iisus?" - se intreaba ei. 

Minti intunecate si instrumente ale diavolului, uita ca acest instrument de ocara a fost altarul pe care Hristos s-a adus jertfa, sfintindu-l cu singele Sau, uita ca prin Cruce Hristos a biruit moartea. Ei spun ca predica sfintenia si desavirsirea, dar ne cer sa aruncam icoanele sfintilor din casele si bisericile noastre, calendarele crestine cu pomenirile de sfinti pe fiecare zi, sa parasim bisericile si de ce nu, sa le darimam, sa nu ne mai rugam Maicii Domnului si niciunui sfint.

Bazele tehnologice ale microelectronicii3x puncte CI monolite ( din greaca "mono"- singular, unic, " litos"- piatra) - in aceste circuite integrate toate elementele active ( D, T) si pasive (R,C) sunt formate in placa de Si, iar conexiunile intre aceste elemente sunt pe suprafata plachetei. In monolite fiecare element trebuie izolat unul de altul.CI hibride - pe suprafata unei placi de ceramica se fac toate elementele pasive si toate conexiunile

Bazele tehnologice ale microelectronicii

CI monolite ( din greaca "mono"- singular, unic, " litos"- piatra) - in aceste circuite integrate toate elementele active ( D, T) si pasive (R,C) sunt formate in placa de Si, iar conexiunile intre aceste elemente sunt pe suprafata plachetei. In monolite fiecare element trebuie izolat unul de altul.CI hibride - pe suprafata unei placi de ceramica se fac toate elementele pasive si toate conexiunile, iar elemntele active se conecteaza la urma. Hibridele pot functiona la frecvente mult mai inalte decat cele monolite.


Cu pelicule subtiri - se formeaza prin depunerea vaporilor de Al in vid;cu pelicule groase - la acestea se folosesc paste rezistoare, conductoare si dielectrice.O substanta poate fi numita curata daca concentratia tuturor impuritatilor care se gasesc in aceasta nu afecteaza parametri dispozitivului format (in natura nu exista substante absolut curate).


Substantele curate (in chimie, metalurgie) pot fi:marca curat : C = impuritate; %11025a